Cum se alege o pompă pentru cazan sau pentru o centrală?
Mai jos veți găsi modul în care se alege o pompă pentru o centrală (pe gaz, pe lemne, peleți, etc).
Pompa care va fi aleasă va funcționa în circuit închis, adică va recircula continuu apa care trece prin consumatori (radiatoare, boiler, ventiloconvectoare, baterii încălzire, încălzire prin pardoseală, etc).
Pentru a dimensiona această pompă trebuie determinați 2 parametri, și anume:
- Debitul pe care pompa va trebui să îl vehiculeze și înălțimea de pompare (rezistența hidraulică a instalației prin care este vehiculat respectivul debit). Vom aborda separat cei doi parametri.
- Determinarea debitului pompei începe prin aflarea sarcinii termice totale a consumatorilor de pe circuitul pe care va fi instalată pompa.
Să presupunem că într-o clădire sunt următorii consumatori:
- 10 radiatoare din care:
- 5 au puterea de 2511W
- 3 au puterea de 2093W
- 2 au puterea de1874W
- 1 boiler de 13500W
- 4 ventiloconvectoare de 2800W fiecare
Sarcina termică totală (puterea totală a instalației) este de 47828W, adică 47,828kW.
Vom face următoarele notații:
D – debitul pompei ce trebuie montate, exprimat in m3/h
Q – sarcina termică totală, exprimată în kW
ρ – densitatea agentului termic din instalatie, exprimată în kg/m3. Acesta este un coeficient care depinde de temperaturile de tur, însă care poate fi considerat egal cu 971,8 kg/m3.
cp – căldura specifică medie a agentului termic, exprimată în J/(g x K). Acesta este un coeficient care poate fi considerat egal cu 4,186 J/(g x K).
Δt – diferența de temperatură tur-retur la care se dorește a funcționa instalația, exprimată în °C. Dacă de exemplu temperatura de tur este de 80°C iar cea de retur 60°C Δt = 20°C.
Formula de calcul este următoarea:
D = (Q x 3600)/(ρ x cp x Δt), de unde
D = (47,828 x 3600) / (971,8 x 4,186 x 20) = 172180,8/ 81359.1 = 2.12 m3/h
Deci pompa va trebui să aibă un debit de 2.12 m3/h.
Determinarea înălțimii de pompare a pompei este mai dificil de făcut întrucât trebuie luat în calcul traseul țevilor, precum și fiecare element de pe traseu (cot, teu, robinet,etc) pe care se realizează pierderi de presiune, acest calcul efectuându-se doar pe cel mai dezavantajat traseu din punct de vedere al pierderilor de presiune (de obicei radiatorul care este la ultimul nivel și în cel mai depărtat punct față de centrală).
Dacă doriți o estimare rapidă a înălțimii de pompare aceasta se consideră cam de 1 – 1,2 m pentru fiecare etaj, inclusiv parterul. Deci dacă clădirea are parter și 2 etaje, atunci înălțimea de pompare ar trebui să fie de 3 – 3,6m.
Atenție!
În instalațiile închise (cum sunt cele de încălzire) înălțimea de pompare nu depinde decât în mică măsură de înălțimea clădirii (doar prin intermediul lungimii traseelor de conducte). Cea mai mare pondere o au pierderile de presiune din coturi, teuri, calorifere, etc. De aceea, calculul de mai sus al înălțimii de pompare este doar unul estimat empiric.